Sherlock Holmes.
Un film interesant dar s-a cam prea pus accentul pe scene de actiune. Ajuta totusi momentele planificare a actiunilor / deductiile lui Sherlock Holmes si dialogurile simpatice dintre el si Watson.
Sherlock Holmes.
Un film interesant dar s-a cam prea pus accentul pe scene de actiune. Ajuta totusi momentele planificare a actiunilor / deductiile lui Sherlock Holmes si dialogurile simpatice dintre el si Watson.
Expect the worst, hope for the best.
Un lucru bun e un lucru simplu.
Caprica =
Sherlock Holmes este un film excepțional în opinia mea, Guy Ritchie did it again. Foxter, fyi, Holmes era un bătăuș, un dezordonat și un împrăștiat, tocmai am cernut/citit Aventurile și Memoriile lui Sherlock Holmes și se desprind fix aceste caracteristici din ceea ce a scris A.C. Doyle acolo. Într-un singur moment o scrie efectiv, în rest.. se pot deduce
P.S.: poți fi un om genial chiar dacă ești extrem de dezordonat. Nu veți putea să mă convingeți contrariul![]()
Stop being bad.
Și un mediocru dacă ești relativ ordonat. I stand as living proof...
Bye, y'all!

Caprica e bun pentru că e singurul serial SF al momentului (Stargate Universe e doar de umplut timpul). Ultimele 5 minute nu prea m-am prins cum s-a întâmplat și de ce![]()
unreasonable
Ăăă spoilers ahead. Adică ce-am înțeles eu
Fiica programatorului genial care a inventat cylons (sau mă rog, conștiința ei) a trecut în acel model de cylon. De unde se presupune (adică privitorul presupune) că s-a împrăștiat self-awareness-ul modelelor "tinichea" de cylon și ideile - dacă ții minte, în unul din episoade cylonii sunt caracterizați ca fiind "ca niște copilași" dpdv moral. Genul de copil care rupe un picior unui gândac pentru a vedea dacă mai trăiește, rinse and repeat. Cum? A transferat-o ta-su. Eroarea care a fost dată acolo a provocat coruperea unor date, dar nu coruperea întregii personalități a entității virtuale respective. Se poate ca și de aici să reiasă tulburările de personalitate ale cylonilor, cine știe.
Stop being bad.

E mai complicat decât atât, compară cu Cylons din Galactica și vezi că diferența e enormă. Ăia din Galactica nu sunt copii ale celui de aici, ăsta e foarte deștept, cam ca ăia umani. Asta nu se leagă, nu mai e nici un spoiler ci teaser![]()
unreasonable
Nói albínói (2003)
Regia: Dagur Kári
Acest film prezinta un tanar de 17 ani care nu prea se adapteaza nici la scoala (este exmatriculat) si nici in societate. Un film intresant pe care-l recomand.
O País de São Saruê (1971)
Regia: Vladimir Carvalho
Documentar care vorbeste despre viata grea a oamenilor dintr-un stat din NE-ul Braziliei. Acest film a fost interzis in Brazilia de catre junta militara aflata la putere in acea perioada.
Naked in Ashes (2005)
Regia: Paula Fouce
Acest documentar ne prezinta viata unor yoghini din India. Se incearca si prezentarea mai in ansamblu a fenomenului yoghin. Interesant.
Stercus accidit
Mon Oncle (1958) Regia: Jacques Tati
O comedie superba.
In acest film lumea plina de minuni tehnologice a lui Charles Arpel este daramata de cumnatul sau. Acesta, prin felul sau de a fi, mareste entropia in prea perfecta si monotona viata a lui Charles Arpel pana cand reuseste sa-l schimbe si sa-i aduca zambetul pe buze in finalul filmului.
Scena picnicului ca si cea in care Monsieur Hulot (cumnatul aiurit) supravegheaza o masina care face furtunuri sunt de coma.
Acest film este recomandat numai persoanelor care-si doresc o comedie la care sa rada.
Warning: Acest film cauzeaza dureri de burta din cauza rasului. Va uitati la el pe riscul vostru.
Night on Earth (1991) Regia: Jim Jarmusch
Acest film prezinta povestile a cinci taximetristi in cinci orase diferite ale lumii.
Prin fiecare poveste se incearca prezentarea unui aspect definitoriu al fiecarui oras.
Foarte interesant.
Stercus accidit
Mon Oncle este comedie cu prosti sau comedie cat-de-cat inteligenta?
I always knew I'd see the first man on the Moon. I never thought I'd see the last. - Dr. Jerry Eugene Pournelle
Foarte inteligenta chiar.
Daca-ti place vezi ca Tati a mai facut un film in care joaca rolul lui Monsieur Hulot. Se numeste Trafic. Inca nu l-am vazut. Il vad maine seara cu nevasta-mea ca si ei i-a placut Mon Oncle.
Stercus accidit
Am vazut in cele din urma Trafic (1971) Regia: Jacques Tati.
Bun. Am ras destul de bine.
In esenta este vorba despre Monsieur Hulot (jucat chiar de Jacques Tati) care trebuie sa duca un camion care transporta o masina care trebuie sa ajunga la o expozitie internationala auto. Pe drum are parte de toate necazuri care le poate avea o masina.
Scuze pentru potopul de "care"-uri.
Ningen no jôken (1959 si 1961) Regia: Masaki Kobayashi
Este vorba despre trei filme cu o durata totala de ~10h.
Aceste filme arata cum trece prin razboi un tip: incepe ca responsabil de lagar de munca cu vreo 500-600 de prizonieri chinezi in subordine. Continua ca soldat pe linia frontului si in ultima parte devine si el prizonier sub administratie sovietica.
Nu este un film de razboi decat in masura in care razboiul este background-ul. Pe alocuri filosofic, are si scene cu mult simbolism. Nici un moment nu este un film de actiune.
Un film foarte frumos.
Kuroi ame (1989) Regia: Shohei Imamura
Acest film descrie succesiunea disperare, speranta si iar disperare a supravietuitorilor bombei atomice lansate la Hiroshima. Incet incet supravietuitorii mor unul cate unul ca urmare a efectelor radiatiilor.
Mie mi-a placut.
Stercus accidit
Bamako (2006) Regia: Abderrahmane Sissako
Filmul prezinta un proces simbolic in care partile sunt BM, FMI si alte organisme internationale de "ajutorare" si tarile africane de partea cealalta. Sunt aduse in atentie multe lucruri destul de adevarate.
Cel mai mult m-a impresionat lamentatia taranului, absolut impresionant. Combinatia dintre figura sa si expresivitatea vocii facea inutila intelegerea cuvintelor sale. Inflexiunile vocii sale vorbeau de la sine despre durerea sa.
Stercus accidit
Warning, minor spoilers ahead. Very minor.
Acum am ajuns si eu acasa de la Avatar IMAX si intradevar, diferenta fata de 3D e ca de la cer la pamant. Senzatia de imersie (imersiune? ah screw it) este excelenta, prietena mea s-a speriat de vreo doua ori, cand avea impresia ca o loveste ceva din ecran. Diferenta nu este numai in numarul de obiecte care par ca ies din ecran, care oricum sunt mult mai multe, dar mai ales in "adancimea" imersiei, senzatia ca sunt la cateva zeci de centimetri in fata ta, sau la un metru, este foarte frecventa. Ca procentaj sa spun ca un 30% din tot filmul am avut senzatie buna de imersie, doar la scenele exterioare nu prea era, dar nu vedeam dublu ca burebista ci normal. O problema enervanta a fost subtitrarea desteptilor astora de romani, care era perfect 2D, iar daca te uitai la ea te cam dureau ochii (subtitrarea se vedea cu ochelari cum se vede un film 3D fara...). Eu am ignorat-o total pentru ca stau excelent cu engleza, dar prietena a avut un oarecare discomfort.
Povestea are intradevar mici gauri (dar mici) si nu este absolut revolutionara, dar pe mine m-a lovit din toate directiile (explic imediat) si imi este absolut imposibil sa zic ceva negativ despre el.
In primul rand eu sunt fanboy mecha si army stuff (ships), iar tot ce a tinut de roboti si nave de lupta a fost exact cum era in creierasul meu, deci nota 10. Nu va asteptati la diversitate à la star wars, dar nota 10.
In al doilea rand sunt nature fanboy, iar toata chestia cu comuniunea cu natura/planeta/etc. a fost iarasi excelent facuta si spre suprinderea mea chiar foarte plauzibila, deci nota 10 si aici.
In al treilea rand impactul IMAX-ului (fiind prima oara cand vad un film IMAX) a guvernat peste tot ce era pozitiv in film si facut totul sa para si mai "awesome", a amplificat orice.
Ca o concluzie: daca nu ati vazut pana acum un film IMAX, mergeti neaparat sa vedeti Avatar. Neaparat IMAX, nu 3D. E un film absolut excelent (parerea mea), nu e cel mai bun al tuturor timpurilor, dar realizarea superba, ideile noi si chiar si povestea il fac sa isi merite locul in top 250. Dupa aia bagati un review aici, ca sa nu fiu singurul care-l ridica in semi-slavi.
Skilled and Creative Viper
Awsome, legendary, excelent, etc. E un film ce trebuie vazut, la IMAX neaparat. Intr-adevar, the military tech stuff si rahaturile cu natura sunt misto. Povestea in schimb e o tampenie, pe care insa o poti ignora usor.
Am totusi cateva nedumeriri: cum faceau astia legatura intre "sofer" si avatar? telepatic, unde radio, antene gsm?si de unde venea apa care alimenta cascadele alea din muntii zburatori?
My name is Laius Palincus Beridius, Gamer of all games from south to north, drinker of the wine legions, loyal servant to the true emperor, Beer. Owner of a wasted liver, moaner of an empty keg. And i will sober up, in this life or the next.
Bluetooth pe OBEX. Da un BT ramped up cu multe emitatoare peste tot. Sau via sateliti. Iti dai seama ca era ceva lag, da nu suficient sa le afecteze FPS-urile.
Condensare/precipitatii?
Problema mea de natura etica e urmatoarea: la un moment dat, cand nenea ologu' se conecteaza prima data la avatar isi descopera coada. Si tanti cercetatoarea ii zice "Dont play with that. You'll go blind". Deci coada era un fel de penis. Problema rezida aici: aia isi leaga coada de copaci, de animale si pasari, deci practic si-o baga-n mama natura. Ce zoofili. In concluzie Avatar e furry porn.
Bizonic. Fara clima.

Sau capilaritate. Se mai întâmplă, iar la munții din poveste or fi foarte, foarte predispuși la acest fenomen.
unreasonable
Indeed it is!![]()
Check this out: Sex Pandorian![]()

Există 2 feluri de filme, filme care se vor a fi artistice și care trebuie apreciate dpdv. artistic, gen Breaking the Waves, Dancer in the Dark sau Polițist, Adjectiv și mai sunt și filme pentru amuzament, gen LOTR sau Star Trek sau tot ce scoate Hollywood.
Astea sunt 2 tipuri de produse și nu se pot compara. Filmele din a 2a categorie nu sunt neaparat proaste, spre exemplu consider LOTR ca fiind o capodoperă a cinematografiei, deși dpdv. artistic totdeauna o să apreciez mai mult un film gen Dogville (prima categorie).
Dacă la prima categorie, pentru a fi un film bun contează cam aceleași lucruri care contează la o pictură pentru a fi o pictură bună sau la o poezie pentru a fi o poezie bună, la filmele din a 2a categorie contează de obicei cu totul altceva. Nu se poate critica Avatar pentru că îi lipsesc elemente caracteristice filmelor din prima categorie la fel cum nu se poate critica mișcarea Dogme 95 pentru că nu are efecte speciale (am ceva cu Lars von Trier astăzi, da).
Legat de Avatar, nu am văzut și nu cred că voi vedea pentru că m-ar plictisi teribil, dar James Cameron e un geniu ca regizor. (de filme din a 2a categorie, evident).

Hachiko: a dog's story. Iubitorii de animale trebuie sa stie ca e un film foarte trist, dupa o poveste adevarata.
Crossing the Bridge: The Sound of Istanbul (2005) Regia: Fatih Akin
Acest documentar ne prezinta muzica turca. De la rock - da, da, rock turcesc de cea mai buna calitate - la rap, break-dance si in cele din urma la muzica traditionala.
O nebunie muzicala tot documentarul asta. O bucurie pentru auz.
Lamentatia kurda (Aynur Dogan - Ahmedo) m-a rupt, m-a nenorocit. Este pur si simplu superba. Atata suferinta si durere razbate din vocea artistei.
Va rog sa nu-l ratati, pentru ca nici nu stiti ce pierdeti.
Stercus accidit
Stroszek (1977) Regia: Werner Herzog
Filmul vorbeste despre un trio de trei ratati din Berlin. Trioul este format dintr-un batran, o prostituata si un tip (fiul unei prostituate cu o copilarie marcata de diferite abuzuri) cu unele probleme psihice.
Acestia se hotarasc, la un moment dat, sa plece in America pentru ca intelesesera ca acolo se fac banii foarte usor (magia American Dream-ului).
Evident ca in State realitatea se dovedeste a fi diferita de ceea ce-si inchipuiau ei.
Filmul este foarte simbolic si destul de greu de inteles insa merita vizionat.
Eu am mai vazut inca doua filme de Herzog si mi-au placut toate. Eu zic ca merita explorat mai in amanunt regizorul asta.
Les vacances de Monsieur Hulot (1953) Regia: Jacques Tati
Monsieur Hulot loveste din nou. De aceasta data merge la mare unde face tot felul de boacane. Extrem de funny filmul si de placut.
Stercus accidit
Hok haau fung wan (1988) Regia: Ringo Lam
Un film cu un mesaj simplu si direct precum un cutit infipt in burta.
Ce bine ca traiesc in Europa. Aici nu se poate intampla asa ceva. La noi triadele nu-s pe strazi, sunt la ... guvernare.
Stercus accidit
(Nu mă întrebați cum) dau de Lost (abandonat de mine pe la sezonul 3) pe Wikipedia: season 5 - The remaining survivors begin to erratically jump through time after the island is moved. HUH?!![]()
Only the mediocre are always at their best. (Jean Giraudoux)
Apăi insula era situată pe o perturbare magnetică, de-aia nu trecea niciun avion pe-acolo. Care trecea, zdup jos, apoi insula devenea practic invizibilă din planul nostruSynopis-ul serialului m-a făcut să fac rost de el din nou, în speranța că voi avea șansa să fac un maraton. Pare că merită
![]()
Stop being bad.
Aseara am vazut Law Abiding Citizen si pot spune ca mi-a placut mai mult decat trebuia, probabil.Cine credea ca spartanul Gerard Butler este genul "action hero" probabil o sa aiba o mare surpriza, omul poate juca foarte bine si chiar asta face in acest film. 9/10
How I wish, how I wish you were here. / We're just two lost souls / Swimming in a fish bowl, / Year after year,
Running over the same old ground. / What have we found? / The same old fears. / Wish you were here.
Pink Floyd - Wish You Were Here
L-am vazut si eu tot aseara. Nu i-as da 9, dar oricum mi-a placut. Aveam mare pofta de bere si nachos si a mers bine filmul impreuna cu ele.
Nea' Butler nu mi s-a parut a avea o perfomanta cu adevarat notabila, mi s-a parut chiar caraghios in unele momente. Oricum, filmul e salvat de ideea ciudata din spatele lui si implementarea ei intr-un mod oarecum plauzibil.
My name is Laius Palincus Beridius, Gamer of all games from south to north, drinker of the wine legions, loyal servant to the true emperor, Beer. Owner of a wasted liver, moaner of an empty keg. And i will sober up, in this life or the next.
Shadows in Paradise (1986) Regia: Aki Kaurismäki
Un film simplu care ne spune povestea de dragoste intre un gunoier si o vanzatoare. Simplu si frumos.
Hair (1979) Regia: Milos Forman
Fiecare scena din acest film are un puternic caracter anti-establishment. Muzica foarte frumoasa. Versuri provocatoare. Un film care merita urmarit.
Si dupa Hair merge la fix in aceeasi nota
Love My Life (2006) Regia: Kôji Kawano
Acest film spune povestea de dragoste a doua lezzies. Atmosfera in film este foarte romantica, insa fara a fi exagerata. Norii sunt fluuuuffy, love is in the air ...
Un film despre alegeri in viata si despre asumarea acelor alegeri.
Merita vazut.
Theeviravaathi: The Terrorist (1999) Regia: Santosh Sivan
O tanara terorista se pregateste pentru un atentat sinucigas. In timpul pregatirii pentru atentat afla ca este gravida. Acest lucru ii zdruncina hotararea ducerii la capat a misiunii ei sacre.
Inca un film indian care ma surprinde profund. Iarasi un film fara izul puturos al bollywood-ului.
Un chien andalou (1929) Regia: Luis Buñuel & Salvador Dalí
Un film foarte scurt (15 min) si foarte interesant. Nu-l pot povesti pentru ca nu am ce sa povestesc. Merita sa-l vedeti. Nu fac decat sa va atrag atentia asupra lui.
Las Hurdes (1933) Regia: Luis Buñuel
Un documentar care ne arata viata grea si practic primitiva a unei comunitati din apropierea Madridului. Acest documentar a fost interzis de catre guvernarea din acea perioada.
Zilele astea am vazut mai multe filme facute de Bunuel. Un regizor foarte interesant. Merita explorat mai in amanunt.
Up the Yangtze (2007) Regia: Yung Chang
Un documentar foarte frumos care vorbeste despre relocatii Three Gorges Dam-ului. Frumos realizat pentru ca nu abordeaza problema statistic: 2 milioane de relocati bla bla. Acest documentar ia situatia stricta a unei familii si vorbeste despre ce inseamna relocarea pentru acea familie.
Gake no ue no Ponyo (2008) Regia: Hayao Miyazaki
Inca o animatie marca Hayao Miyazaki. Ce pot sa spun decat foarte frumos si ca merita urmarit. Nu cred ca Hayao Miyazaki mai are nevoie de prezentari.
Going Where I've Never Been: The Photography of Diane Arbus (1972) Regia: John Musilli
Un documentar facut imediat dupa moartea marelui fotograf Diane Arbus. Acest documentar ne deschide apetitul pentru opera acesteia.
Cine este Diane Arbus?
Pai este acel fotograf care a decis sa aiba ca subiect principal al fotografiilor sale pe acei care au fost mai putin norocosi d.p.d.v. fizic.
Last edited by sabertooth; 26-02-2010 at 20:19.
Stercus accidit
Urmeaza sa incerc Caprica, inca imi e neclar daca faptul ca nu am vazut nici macar o secunda din Battlestar Galactica e de bine sau nu, cred ca mai degraba e de bine.
Alt serial decent pana acum este Spartacus, chiar daca nu are prea multa legatura reala cu cartea lui Howard Fast si are un pic cam multe efecte 300-like, macar asta este ceva mai mult decat simple war porn si merita vazut asa, ca serial de relaxare.
Un pesimist este de fapt un optimist bine informat...
Nici eu nu am avut răbdare să văd prea mult din BSG, dar Caprica m-a prins. Și chiar nu contează, nu se pune problema să nu înțelegi ce se întâmplă din cauza asta.
Spartacus mi se pare prea tras de păr și scârbos la capitolul gore &co. Povestea nu e cine știe ce și acting performance per total mi se pare artificială, dar are momentele ei.
Alone, important and wise. (W.B.Yeats)
BSG a fost awesome. Craprica mi s-a părut aproape telenovelă.
My mother always told me that no matter how repugnant you find a person, when you meet them face to face you will always find something about them to like. (Larry Flynt)
Ninja Assassin (2009) Regia: whatever
Acesta este un ninja flick.
Cum sa povestesc ce se intampla fara sa dezvalui prea mult?
A, gata. Dezcapatanari, dezmembrari, dezghiocari, cele 9 clanuri care e unu (Ozunu). Damn, asta e spoiler practic.
Si totusi daca va interseaza filmul are ceva bun: coregrafia foarte buna a caftului. Miscari rapide si cursive.
La antipozi fata de acest film avem
Madadayo (1993) Regia: Akira Kurosawa
Acesta este ultimul film facut de maestrul Kurosawa. Filmul il are ca personaj principal pe profesorul Hyakken Uchida. Mare parte din actiunea filmului are loc in casa profesorului. Aici se aduna aproape zilnic patru dintre fostii sai elevi. Discutiie ex profesor - ex elevi au o atmosfera gen maestru - discipoli, in care discipolii (ex elevii, oameni in toata firea acum) asculta peroratiile profesorului cu incantare si ... evlavie.
Relatia profesor - elevi pare a se baza pe respectul si dragostea pentru fostul lor profesor.
O buna parte din film (cam 1h din totalul de 2h15') descrie in amanunt starea de disperare pe care o traverseaza profesorul in momentul in care-si pierde pisica. Modul in care fostii sai elevi il ajuta este absolut emotionant.
Nu stiu de ce, insa acest film ma face sa cred ca descrie, in realitate, relatia lui Kurosawa cu discipolii sai.
Daca aveti 2h15' libere va asigur ca prin vizionarea acestui film veti fi castigati.
Am terminat de vazut pachetul de cinci filme facute de Aki Kaurismäki. Dintre aceste filme mi-au ramas doua-trei titluri pe care consider ca merita sa vi le aduc in atentie.
Tulitikkutehtaan tyttö (1990)
In acest film este descrisa FRUSTRAREA unei femei si modul in care se decide sa-si refuleze acea frustrare.
Laitakaupungin valot (2006)
Un agent de paza se indragosteste de cine nu trebuia (o femeie care facea parte dintr-o banda de hoti). Aceasta se foloseste de el pentru ducerea la indeplinire a unui jaf. Agentul pica de prost in toata aceasta afacere si ca atare face puscarie.
Mies vailla menneisyyttä (2002)
Un ins este batut si primeste o lovitura in ceafa devind amnezic. Ca urmare a amneziei nu mai stie nimic despre sine si devine homeless. In plus se pare ca tipul a suferit si o schimbare a temperamentului astfel devenind un tip total diferit de ceea ce fusese inainte. In cele din urma reuseste sa-si "aseze" noua viata intr-un fel.
Filmele lui Aki Kaurismäki au cu o idee ceva mai mult dialog decat filmele mute. De asemeni personajele sale nu sunt dintre acelea care au avut mare succes in viata. Filmele sale abordeaza un stil minimalist avand povesti simple, curate, fara prea multe briz brizuri. Accentul este pus pe trairile personajelor.
Daca aveti timp va recomand sa nu ocoliti filmele facute de acest regizor finlandez.
Stercus accidit
Tocmai am vazut The Hurt Locker, proaspatul castigator al Oscar-ului pentru cel mai bun film al anului.
Nu siu pe ce criterii se atribuie aceste premii, dar simt ca tocmai am pierdut 2 ore de pomana. Un film despre o echipa de genisti in Irak, unul dintre membrii asumandu-si riscuri prea mari doar pentru un pic de adrenalina, punand astfel restul echipei in pericol. Evident ca actiunea filmului e in stil "hollywoodian" neavand nici o legatura cu realitatea - motiv pentru care a si fost criticat de multi dintre cei care au luptat prin Irak/Afganistan.
In concluzie, nu pierdeti nimic daca nu-l vedeti.![]()

Concluzia ta. Fiecare poate vedea in firul narativ al filmului ceva ce altii n-au vazut. Exact ce ai zis tu mai sus mi-a zis si nevasta-mea: ceva tipi in Irak care dezamorseaza bombe. E ca si cum ai spune ca daca citesti biblia vei "descoperi" ca e vorba de niste tipi care se plimba prin lume si unul din ei e actorul principal. Big deal.
Si ca sa nu las nelamurita problema: poate ca e vorba despre filosofia de viata (moarte) a soldatului american cantonat intr-un razboi caruia nici el nu-i vede rostul. Poate...
Cica azi Chuck Norris a implinit 70 de ani.
PS: Nu ma intrebati de ce am simti nevoia sa va spun asta.![]()
There are no short cuts to any place worth going.
Nu va suparati ca intervin si eu in discutia voastra, insa vreau sa va aduc in atentie un altfel de film despre soldatul aflat pe campul de lupta.
Tuntematon sotilas (1985) Regia: Rauni Mollberg
Aici soldatul nu este un mujahedin dement, ci este o fiinta umana innebunita de frica, capabila de sacrificiul suprem din dorinta de a-si ajuta camarazii, capabila de retrageri dezordonate in timpul carora creierul soldatului este amortit si nici macar abuzul unui ofiter cretin nu-i poate suscita o reactie. Aici soldatul bea pana cade in nesimtire, poate fi capabil de defetism, poate fi capabil sa organizeze o ambuscada in care sa distruga un intreg pluton inamic.
Cu alte cuvinte aici soldatul este o simpla fiinta umana si nu un nebun, maniac al razboiului.
Flammen og citronen (2008) Regia: Ole Christian Madsen
Filmul aduce in atentie povestea a doi luptatori in rezistenta daneza din ww2.
Aceste doua filme ne arata ca soldatul este mai degraba o fiinta umana si nu un automat care actioneaza in urma apasarii unor butoane.
PS: Postul meu nu doreste sa intrerupa discutia voastra, ci din contra, sa aduca o contributie constructiva la ceea ce deja discutati voi.
Stercus accidit